Informatii utile pentru achizitiile publice de materiale, medicamente si echipamente pentru combaterea pandemiei cu virusul COVID-19

Materialul (in format pdf) poate fi descarcat aici: VASS Lawyers_Ghid achizitii medicale_08042020

1          CUVANT INAINTE

Declararea pandemiei cu virusul COVID-19 de catre OMS, precum si accelerarea raspandirii acestuia pe teritoriul Romaniei a generat necesitatea achizitiei urgente de materiale, medicamente si echipamente necesare combaterii epidemiei.

Legiuitorul a adoptat in ultima perioada un set de acte normative menite a fluidiza si urgenta achizitia de materiale, medicamente si echipamente medicale. Unele sunt binevenite, altele sunt profund discutabile din perspectiva respectarii cadrului normativ european din materia achizitiilor publice (inclusiv a libertatii de circulatie a produselor si serviciilor), iar altele suscita interpretari care vor genera riscuri importante pentru achizitorii care isi vor intemeia deciziile pe respectivele prevederi.

Intr-o prima etapa, s-a legiferat posibilitatea Oficiului National pentru Achizitii Centralizate (ONAC) de a atribui in regim de urgenta, prin negociere fara publicare, acordurile-cadru pentru acoperirea unor necesitati de produse stocuri de urgenta medicala (e.g. scannere termice, camere de izolare, izolete, ventilatoare medicale, monitoare medicale, injectomate, combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie, dezinfectanti). O.U.G. nr. 11/2020 privind stocurile de urgenta medicala, precum si unele masuri aferente instituirii carantinei (OUG nr. 11/2020) s-a publicat la data de 11 februarie 2020 si a fost modificata la data de 20 martie 2020 prin Legea nr. 20/2020.

La data de 16 martie 2020, s-a reglementat si posibilitatea unor autoritati/entitati contractante (e.g. spitale, ministere, directii de sanatate publica) de a achizitiona in mod direct materiale, medicamente si/sau echipamente necesare pentru combaterea epidemiei cauzate de COVID-19, prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei (Decretul nr. 195/2020).

In practica, prevederile Decretului nr. 195/2020 au ridicat numeroase intrebari cu privire la cine poate realiza aceste achizitii directe, in ce situatii si ce reguli trebuie sau nu respectate pentru realizarea lor. Daca actul normativ raspunde de principiu primelor doua intrebari, nu spune nimic despre regulile aplicabile. Prin urmare, concluzia logica ar fi ca se aplica prevederile legislatiei achizitiilor publice referitoare la achizitiile directe. Potrivit unui comunicat de presa publicat de Agentia Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP), achizitiile directe vizate de Decretul nr. 195/2020 se realizeaza insa fara aplicarea legislatiei achizitiilor publice/sectoriale.

In plus, se ridica o alta intrebare legitima si prin raportare la prevederile europene in materia achizitiilor publice: daca pentru procedurile cu valori estimate sub pragurile pentru publicarea anunturilor in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) legiuitorul national are libertatea de a reglementa proceduri simplificate si chiar de a deroga de la astfel de reguli (cum s-a facut prin Decretul nr. 195/2020), are legiuitorul national dreptul de a deroga si de la procedurile obligatorii prevazute de directivele europene pentru contractele cu o valoare estimata care impune publicarea anunturilor in JOUE? Aceasta discutie este ampla si se va scrie mult pe acest subiect in urmatorii ani atat in zona doctrinara, cat si in cea jurisprudentiala.

In acest context legislativ dinamic si susceptibil de multiple interpretari, dar si pe fondul insuficientei stocurilor de echipamente, medicamente si materiale medicale necesare pentru combaterea pandemiei, achizitorii cauta acum solutii pentru a realiza aceste achizitii in cea mai rapida si eficienta maniera posibila, respectand in acelasi timp legislatia aplicabila.

De aceea, recomandam ca:

  • achizitia directa sa se aplice doar in cazurile expres si clar reglementate prin Decretul nr. 195/2020, pentru achizitii cu o valoare estimata sub pragurile pentru publicarea in JOUE anunturilor de participare si de atribuire (de 649.895 lei pentru achizitiile publice si de 2.001.114 lei pentru achizitiile sectoriale); in cazul aplicarii achizitiei directe, sa se respecte regulile, oricum minimale, din legislatia achizitiilor publice;
  • negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt sa se aplice atunci cand achizitiile realizate nu se incadreaza (sau nu este clar daca se incadreaza) in dispozitiile derogatorii din Decretul nr. 195/2020 pentru realizarea achizitiilor directe (fie ca tip de autoritate contractanta, fie ca obiect al achizitiei, fie ca valoare estimata); procedura de negociere fara publicare prealabila a unui anunt este reglementata de legislatia achizitiilor publice expres pentru situatii de urgenta precum pandemia cu virusul COVID-19 si este aliniata prevederilor europene in materie; totodata, procedura este rapida (se poate derula si in 1-2 zile), flexibila si impune respectarea unor minime reguli destul de clar reglementate.

Recomandarile noastre sunt confirmate si de Comunicarea privind Orientarile Comisiei Europene pentru utilizarea cadrului privind achizitiile publice in situatia de urgenta legata de criza COVID-19 (Orientarile) publicata in J.O.U.E. nr. C 108 din data de 1 aprilie 2020[1].

Comisia Europeana subliniaza prioritatea aplicarii procedurilor dechise/restranse cu reducerea la minimul legal a termenelor. In cazul in care este imposibila respectarea acestora, Comisia confirma ca negocierea fara publicare prealabila este procedura care poate fi aplicata in contextul pandemiei COVID-19, recunoscand ca actuala criza COVID-19 poate fi calificata drept un caz de urgenta extrema si imprevizibila. Totodata, sunt explicate optiunile si mecanismele de flexibilitate ce sunt disponibile in legislatia europeana privind achizitiile publice in vederea achizitionarii de bunuri, servicii si lucrari necesare pentru a face fata crizei, inclusiv in contextul perturbarii grave a lanturilor de aprovizionare.

Comisia vorbeste, totodata, in contextul aplicarii procedurii de negociere fara publicare, si despre varianta atribuirii directe: „O procedura de negociere fara publicare” permite autoritatilor contractante sa negocieze direct cu potentialii contractanti; o atribuire directa catre un operator economic preselectat ramane o exceptie, aplicabila in cazul in care o singura intreprindere este in masura sa execute contractul avand in vedere constrangerile tehnice si temporale impuse de extrema urgenta”. Nu este clar insa temeiul legal pentru realizarea unei astfel de achizitii directe, atat timp cat directivele europene nu reglementeaza la niciun moment o astfel de atribuire directa. Este in acelasi timp cel putin interesant modul in care Comisia Europeana subliniaza in nenumarate randuri necesitatea interpretarii in sens restrictiv a prevederilor de exceptie referitoare la negocierea fara publicare, extinzand insa ea insasi aceste prevederi prin crearea unei exceptii de la exceptie care nu are vreun temei in legislatia europeana a achizitiilor publice. In mod paradoxal insa, legislatia nationala pare ca reglementeaza o astfel de posibila atribuire directa in contextul procedurii de negociere fara publicare, aceasta stipuland ca, „in situatii in care se impune interventia imediata, autoritatea contractanta are dreptul de a realiza achizitia publica in paralel cu aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare.”

Aplicarea unei astfel de proceduri de atribuire directa trebuie privita insa cu circumspectie, cu atat mai mult cu cat in cadrul Orientarilor insasi Comisia subliniaza, pe de o parte, ca acestea reflecta doar propria sa interpretare a tratatelor, directivelor privind achizitiile publice si jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene, fara a modifica cadrul juridic, si, pe de alta parte, ca interpretarea obligatorie a legislatiei Uniunii apartine in cele din urma domeniului de competenta al Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

De altfel, si Ministerul Fondurilor Europene a publicat o Scrisoare comuna a ministrului Sanatatii, Nelu Tataru, si a ministrului Fondurilor Europene, Marcel Bolos, in care sunt aduse o serie de clarificari cu privire la obligatiile achizitorilor din aceasta perioada, precum si cu privire la sursele de finantare. Comunicarea celor doi ministri este orientata, de asemenea, in directia organizarii de proceduri de negociere fara publicare prealabila[2].

Nu in ultimul rand, achizitorii cauta acum solutii pentru a gestiona cat mai eficient resursele disponibile, dar si pentru a realiza achizitii in volume cat mai mari, care sa le confere o putere de negociere mai mare in fata furnizorilor/producatorilor care prioritizeaza comenzile in volume mari. Achizitiile in comun sau achizitiile centralizate sunt o posibila solutie, chiar daca aceste instrumente au fost arareori utilizate in sistemul de achizitii romanesc. La nivel central, ONAC realizeaza deja achizitii centralizate in temeiul OUG nr. 11/2020, insa pentru a beneficia de produsele achizitionate, necesarul trebuie solicitat Ministerului Sanatatii, IGSU si/sau Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, care transmite acest necesar catre ONAC. La nivel local insa, infiintarea unor unitati centralizate care presupune mai intai adoptarea unor hotarari ale autoritatilor deliberative locale (e.g. consiliu local sau consiliu judetean), pare mai anevoioasa decat atribuirea unor acorduri-cadru in comun de catre mai multe autoritati contractante. Daca, de exemplu, mai multe spitale dintr-o localitate/regiune doresc sa realizeze impreuna o achizitie mai mare, varianta achizitiei in comun este mult mai rapida si ofera mult mai multa flexibilitate decat achizitia centralizata la nivel local.

Acest instrument complementar a fost mentionat si de Comisie in Orientari, achizitorii publici fiind in acelasi timp sfatuiti sa profite inclusiv de initiativele Comisiei in materie de achizitii publice comune.

Prezentul ghid a fost redactat pentru a sprijini autoritatile contractante in realizarea acestor achizitii intr-un context fara precedent, oferind atat o sinteza a procedurilor de urmat, cat si cateva modele de documente utile pentru derularea acestor proceduri. Se impune sa precizam de la bun inceput ca, deoarece cele mai multe achizitii medicale vor fi realizate de autoritati contractante care aplica legislatia achizitiilor publice (e.g. spitale, ministere, directii de sanatate publica, autoritati locale), si nu legislatia sectoriala, vom avea in vedere in cele ce urmeaza exclusiv legislatia achizitiilor publice.

Sintetizam, asadar, in continuare raspunsurile la cateva din intrebarile ce ar putea aparea in derularea acestor achizitii:

  • Cine si cand poate efectua achizitii directe in temeiul Decretului nr. 195/2020?
  • Care este procedura de urmat pentru realizarea achizitiilor directe?
  • Cine si cand poate aplica procedura negocierii fara publicare?
  • Care este procedura de urmat pentru organizarea negocierii fara publicare prealabila?
  • Cum si in ce conditii se pot realiza achizitii in comun / centralizate?

Totodata, prezentam si doua modele de documente justificative ce s-ar putea dovedi utile pentru derularea achizitiilor medicale prin achizitie directa sau negociere fara publicare prealabila a unui anunt.

2          CINE SI CAND POATE EFECTUA ACHIZITII DIRECTE

Posibilitatea realizarii achizitiilor directe pe perioada starii de urgenta este limitata prin Decretul nr. 195/2020:

  • temporal: la perioada pandemiei si starii de urgenta;
  • ca obiect al achizitiei: materiale, medicamente si/sau echipamente necesare pentru combaterea pandemiei;
  • ca tip de autoritate/entitate contractanta: unitati sanitare, directii de sanatate publica, ministere cu sistem de sanatate propriu, autoritati publice centrale, entitati juridice in care statul este actionar majoritar.

Pe perioada pandemiei si starii de urgenta, aceste autoritati contractante pot achizitiona asadar direct doar ceea ce permite in mod expres Decretul nr. 195/2020 pentru fiecare dintre ele in parte si doar daca achizitiile respective sunt necesare pentru combaterea pandemiei.

Alte categorii de autoritati contractante, precum autoritatile locale (e.g. consilii locale/judetene, primarii[3]) nu au dreptul de a aplica procedura de achizitie directa in temeiul Decretului nr. 195/2020 pentru a achizitiona materiale, medicamente sau echipamente necesare combaterii epidemiei de COVID-19. Acestea pot aplica insa achizitia directa daca achizitia se incadreaza in conditiile generale prevazute de legislatia achizitiilor publice, respectiv pentru achizitii cu o valoare mai mica de 135.060 lei [4].

2.1          CE SE POATE ACHIZITIONA IN TEMEIUL DECRETULUI NR. 195/2020

Achizitiile reglementate prin Decretul nr. 195/2020 pot avea ca obiect:

  • materiale;
  • medicamente; si/sau
  • echipamente

Cele trei notiuni nu sunt definite prin Decret. Medicamentele sunt insa definite de legislatia aplicabila, nesuscitand probleme de interpretare.

In ceea ce priveste notiunile de materiale si echipamente, prin raportare la Anexa la OUG nr. 11/2020, care contine categoriile de produse stocuri de urgenta medicala ce pot fi achizitionate de ONAC pentru combaterea pandemiei, se poate argumenta ca materialele si echipamentele vizeaza cel putin urmatoarele produse:

  • materiale – combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie (intrucat in preambulul la OUG nr. 11/2020 se face vorbire despre „echipamente specializate de protectie pentru personal” acestea pot fi insa incadrate si in categoria echipamentelor); dezinfectanti;
  • echipamente – scannere termice, camere de izolare, izolete, ventilatoare medicale, monitoare medicale, injectomate; in plus, astfel cum am aratat mai sus, se poate interpreta ca echipamentele includ si combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie.

Cu titlu orientativ, ar putea fi avute in vedere si categoriile de produse:

  • incluse de Ministerul Sanatatii in lista cuprinzand dispozitivele medicale si materialele sanitare pentru a asigura preventia si tratarea afectiunilor asociate infectiei cu SARS-COV-2 a caror distributie in afara teritoriului Romaniei se suspenda temporar precum si a unor masuri pentru asigurarea medicamentelor cuprinse in Catalogul national al preturilor medicamentelor autorizate de punere pe piata in Romania (Canamed)[5]; de exemplu, manusile, mastile si halatele apar in aceasta lista in categoria Materiale sanitare, in timp ce aparatele de ventilatie apar in categoria Echipamente;
  • mentionate in Scrisoarea comuna a ministrului Sanatatii, Nelu Tataru, si a ministrului Fondurilor Europene, Marcel Bolos: (i) in categoria echipamentelor medicale – toate acele categorii de echipamente medicale care se utilizeaza in mod direct/indirect pentru tratarea pacientilor bolnavi precum: ventilatoare, statii de monitorizare, injectomate, automatizoare, izolete, lanringoscoape, etc.; (ii) in categoria echipamentelor de protectie medicala – masti de protectie, combinezoane, manusi de protectie, dezinfectanti precum si alte echipamente de protectie destinate personalului medical implicat direct/indirect in tratamentul pacientilor infectati cu coronavirus.

Nu in ultimul rand, s-ar putea argumenta ca notiunea de „materiale” include si notiunea de medicamente sau echipamente, chiar OUG nr. 11/2020 facand referire la toate aceste produse ca reprezentand „rezerve materiale”. O astfel de interpretare nu este insa sustinuta de prevederile Decretului nr. 195/2020, care reglementeaza posibilitatea unor anumite autoritati de a achizitiona „materiale si medicamente” sau „materiale si echipamente”. Daca materialele ar fi inclus si notiunea de medicamente sau echipamente, nu ar mai fi fost necesara si enumerarea medicamentelor sau echipamentelor, in plus fata de materiale.

2.2          CE AUTORITATI POT FACE ACHIZITII IN TEMEIUL DECRETULUI NR. 195/2020

Din prevederile Decretului nr. 195/2020 se poate interpreta ca exista doua tipuri de autoritati care vor realiza achizitii directe in perioada starii de urgenta:

  • pe de o parte, unele au posibilitatea/dreptul de a realiza achizitii directe (“pot achizitiona in mod direct”, “pot face achizitii directe”);
  • in timp ce altele par a avea obligatia de a achizitiona in mod direct materiale si echipamente necesare combaterii epidemiei cauzate de COVID-19 (“urmand ca achizitia sa se realizeze […] prin procedura de achizitie directa”).

2.2.1      Autoritati care au obligatia de a achizitiona direct materiale si/sau medicamente

Urmatoarele autoritati par a avea obligatia de a achizitiona in mod direct materiale si/sau medicamente necesare combaterii epidemiei cauzate de COVID-19:

  • directiile de sanatate publica vor achizitiona materiale necesare prin procedura de achizitie directa, sumele necesare fiind asigurate prin transferuri de la Ministerul Sanatatii;
  • unitatile sanitare vor achizitiona materiale si medicamente necesare prin procedura de achizitie directa, sumele necesare fiind asigurate prin transferuri de la Ministerul Sanatatii.

Observam ca Decretul nr. 195/2020 nu prevede in mod expres achizitia directa pentru:

  • achizitia de echipamente de catre unitatile sanitare;
  • achizitia de medicamente si echipamente de catre directiile de sanatate publica.

2.2.2      Autoritati care au dreptul de a achizitiona direct materiale si/sau medicamente

Urmatoarele autoritati au posibilitatea/dreptul de a achizitiona in mod direct materiale si echipamente necesare combaterii epidemiei cauzate de COVID-19:

  • autoritatile publice centrale (Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative autonome[6]);
  • entitatile juridice in care statul este actionar majoritar.

Din formularea prevederilor legale se poate interpreta asadar ca aceste autoritati/entitati nu au posibilitatea de a achizitiona direct si medicamente (decat daca s-ar interpreta ca acestea se incadreaza in notiunea de materiale).

Totodata, ministerele cu sistem de sanatate propriu au posibilitatea de a realiza achizitii directe pentru unitatile sanitare proprii atat din bugetele ministerelor de resort, cat si din cele ale unitatilor sanitare. Prevederea nu delimiteaza obiectul acestor achizitii, fiind susceptibila de doua interpretari:

  • ministerele pot realiza orice tip de achizitii directe pentru materiale, medicamente si echipamente;
  • ministerele pot realiza doar achizitiile directe prevazute pentru unitatile sanitare, respectiv achizitiile de materiale si medicamente.

2.3          CE VALOARE POT SA AIBA ACHIZITIILE DIRECTE REALIZATE IN TEMEIUL DECRETULUI NR. 195/2020

Pragul general prevazut de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 pentru realizarea achizitiilor directe este de 135.060 lei, fara TVA, pentru achizitia de produse. In cazurile expres prevazute de Decretul nr. 195/2020, este clar ca acest prag nu este aplicabil, achizitia directa putandu-se realiza pentru valori estimate ce depasesc acest prag.

Ramane insa intrebarea daca achizitiile directe pot fi realizate chiar daca depasesc pragurile pentru publicarea anunturilor in JOUE pentru achizitiile publice de produse. Astfel cum am aratat in prima sectiune a prezentului ghid, pana la publicarea unor clarificari oficiale clare in acest sens de catre autoritatile nationale si/sau europene competente, pentru a diminua riscul realizarii unor achizitii cu incalcarea  prevederilor europene in materia achizitiilor publice, recomandam aplicarea achizitiei directe doar pentru achizitiile de produse cu valori estimate situate sub pragul pentru publicarea anunturilor in JOUE, de 139.000 EUR reprezentand 649.895 LEI, fara TVA[7].

3          CUM SE EFECTUEAZA ACHIZITIILE DIRECTE

3.1          CARE ESTE LEGISLATIA APLICABILA ACHIZITIILOR DIRECTE

Potrivit Comunicatului de presa publicat de ANAP la data de 16 martie 2020[8], achizitiile vizate de Decretul nr. 195/2020 se realizeaza direct, fara aplicarea legislatiei achizitiilor publice.

Cu toate acestea, intrucat Decretul nr. 195/2020 nu instituie in mod expres o exceptie de la aplicarea legislatiei privind achizitiile directe, aplicarea Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice (Legea nr. 98/2016) si a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016, aprobate prin H.G. nr. 395/2016 (Normele metodologice) nu poate fi exclusa in totalitate.

Prin urmare, intr-o abordare prudenta, regulile pentru realizarea achizitiilor directe ar trebui respectate chiar si pentru achizitiile directe realizate in temeiul Decretului nr. 195/2020.

Cu toate ca achizitia directa nu reprezinta o procedura de atribuire in sensul legislatiei achizitiilor publice, Normele metodologice instituie cateva reguli obligatorii cu privire la modalitatea de realizare a achizitiilor directe.

In plus, ANAP a publicat de-a lungul timpului mai multe puncte de vedere cu privire la achizitiile directe, aratand, printre altele ca[9]:

  • nu este necesara intocmirea documentelor ce trebuie sa faca parte din dosarul achizitiei publice;
  • autoritatea contractanta are posibilitatea de a stabili, pe baza unor norme procedurale interne, modalitatea concreta de desfasurare a achizitiei, cu respectarea principiilor care stau la baza achizitiilor publice, respectiv:
    • nediscriminarea;
    • tratamentul egal;
    • recunoasterea reciproca;
    • transparenta;
    • proportionalitatea;
    • asumarea raspunderii.

Prezentam, asadar, in continuare regulile pentru realizarea achizitiilor directe, precum si o serie de observatii cu privire la actiunile si documentele necesare pentru derularea unei achizitii directe.

3.2          CARE SUNT PASII DE URMAT PENTRU REALIZAREA ACHIZITIEI DIRECTE

Urmatoarele etape ar trebui parcurse pentru realizarea unei achizitii directe:

(A)           identificarea si justificarea nevoii autoritatii contractante;

(B)            realizarea propriu zisa a achizitiei directe;

(C)            efectuarea informarilor necesare;

(D)           emiterea, dupa caz, a documentului constatator.

3.2.1      Identificarea si justificarea nevoii Autoritatii Contractante

Autoritatile contractante trebuie sa (i) verifice incadrarea in prevederile Decretului si (ii) sa justifice modul in care achizitiile respective contribuie la combaterea epidemiei COVID-19[10].

Urmatoarele documente trebuie redactate sau, dupa caz, actualizate in aceasta etapa:

  • referatul de necesitate;
  • programul anual al achizitiilor publice;
  • documentul justificativ.

3.2.1.1            Referatul de necesitate

Referatul de necesitate:

  • reprezinta un document intern emis de fiecare compartiment din cadrul autoritatii contractante, care cuprinde necesitatile de produse identificate, precum si pretul unitar/total al necesitatilor;
  • nu este expres prevazut in legislatia achizitiilor publice ca fiind necesar in cazul achizitiilor directe; ANAP mentioneaza insa ca autoritatea contractanta are obligatia de a intocmi un referat de necesitate inainte de initierea achizitiei directe[11].

ANAP a publicat un model de referat de necesitate pentru achizitionarea de hartie, dar care ar putea fi utilizat, cu adaptarile necesare, in cazul oricarei achizitii directe de produse. Acesta poate fi descarcat de aici.

3.2.1.2            Actualizarea programului anual al achizitiilor publice

Autoritatea contractanta, prin compartimentul intern specializat in domeniul achizitiilor, are obligatia de a tine evidenta achizitiilor directe de produse, ca anexa la programul anual al achizitiilor publice.

In acest sens, autoritatea contractanta poate opera modificari sau completari ulterioare in cadrul programului anual al achizitiilor publice, cu conditia identificarii surselor de finantare.

Modificarile/completarile se aproba conform prevederilor generale aplicabile programului anual al achizitiilor publice.

Totodata, autoritatea contractanta are obligatia de a publica semestrial in SEAP in termen de 5 zile lucratoare, extrase din programul anual al achizitiilor publice, precum si orice modificare asupra acestora, care se refera la contractele/acordurile-cadru de produse a caror valoare estimata este mai mare sau egala cu pragul de 649.895 LEI, fara TVA.

De asemenea, si ANAP avertizeaza ca autoritatile contractante au obligatia actualizarii programului anual al achizitiilor publice cu privire la achizitiile directe efectuate, in Ordinul nr. 281/2016 fiind prevazuta o anexa distincta pentru achizitiile directe.

3.2.1.3            Documentul justificativ

Obligatia de intocmire a unui document justificativ pentru achizitiile directe a fost abrogata odata cu intrarea in vigoare a H.G. nr. 419/2018, prin care s-au modificat Normele metodologice.

Cu toate acestea, raportat la obligatia de justificare a modului in care achizitiile respective contribuie la combaterea epidemiei COVID-19 mentionata de ANAP, autoritatea contractanta va trebui sa consemneze aceasta justificare in mod corespunzator.

3.2.2      Realizarea propriu zisa a Achizitiei Directe

3.2.2.1           Procedura de urmat

In functie de valoarea estimata a achizitiei, achizitiile directe vor fi realizate dupa cum urmeaza:

  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mare de 100.000 lei, autoritatea contractanta are obligatia[12]:
    • de a utiliza catalogul electronic pus la dispozitie de SEAP[13]; instructiuni cu privire la sectiunea dedicata achizitiilor directe sunt disponibile aici; de asemenea, ANAP a publicat un set de instructiuni aici;

sau

    • de a publica un anunt intr-o sectiune dedicata a web-site-ului propriu/ANAP sau a SEAP, insotit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrarilor care urmeaza a fi achizitionate; este recomandabil ca descrierea sa fie cat mai clara, precisa si amanuntita astfel incat operatorii economici sa primeasca suficiente informatii relevante in baza carora sa-si fundamenteze oferta si preturile aferente.
  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mica de 100.000 lei, autoritatea contractanta poate achizitiona direct, fara a utiliza catalogul electronic sau anuntul prealabil, prin:
    • consultarea a minimum trei candidati; consultarea se poate face folosind diferite cai/mijloace stabilite la nivelul autoritatii contractante, cu pastrarea dovezilor in acest sens[14]; achizitia poate fi realizata daca este primita chiar si o singura oferta valabila;
  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mica de 70.000 de lei, autoritatea contractanta poate achizitiona direct:
    • pe baza unei singure oferte;
  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mica de 4.500 lei, autoritatea contractanta are dreptul de a plati direct, pe baza angajamentului legal, fara acceptarea prealabila a unei oferte[15].

Chiar si in situatia in care valoarea estimata a achizitiei este sub pragurile de 100.000 lei, 70.000 lei sau 4.500 lei, autoritatea contractanta are dreptul de a consulta catalogul electronic pus la dispozitie de SEAP sau de a publica un anunt in vederea realizarii achizitiei.

3.2.2.2           Finalizarea procedurii

Dupa finalizarea procedurii in una dintre variantele mentionate mai sus, autoritatea contractanta are obligatia de a intocmi angajamentul legal prin care se angajeaza cheltuielile aferente achizitiei directe.

Documentul poate lua una dintre urmatoarele forme:

  • contract de achizitie publica;
  • comanda;
  • alt tip de document incheiat in conditiile legii (e.g. documente fiscale, atata timp cat respecta formele legale),

inclusiv in cazul achizitiilor initiate prin intermediul instrumentelor de plata ce permit posesorului sa le utilizeze in relatia cu comerciantii in vederea efectuarii de plati, fara numerar, pentru achizitionarea de produse, servicii si/sau lucrari prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fara a se limita la, cardurile de plata si/sau portofele electronice.

3.2.3      Efectuarea informarilor necesare

3.2.3.1           Informare prin SEAP

Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite trimestrial in SEAP o notificare cu privire la achizitiile directe, grupate pe necesitate, care sa cuprinda cel putin obiectul, cantitatea achizitionata, valoarea si codul CPV[16].

Pentru a se evita dublarea informatiei, fac obiectul notificarii doar achizitiile directe care nu se realizeaza prin catalogul electronic pus la dispozitie de SEAP, avand in vedere ca acestea din urma sunt accesibile oricarei persoane interesate[17].

3.2.3.2           Informarea ANAP

Autoritatea contractanta are obligatia de a pune la dispozitia ANAP informatii cu privire la achizitiile directe efectuate, in termen de maxim 30 de zile lucratoare de la finalizarea perioadei decretate[18].

3.2.4      Emiterea Documentului Constatator

Autoritatea contractanta are dreptul (deci nu obligatia) de a emite documente constatatoare, atunci cand este solicitat acest lucru de catre contractant/contractant asociat[19].

In situatia in care:

  • contractantul/contractantul asociat nu isi respecta obligatiile asumate prin contract sau isi indeplineste in mod defectuos aceste obligatii;
  • acesta nu solicita emiterea documentului constatator pentru un contract atribuit prin cumparare directa,

autoritatea contractanta poate emite un astfel de document, in masura in care in procedura interna a autoritatii contractante privind derularea si organizarea achizitiei directe este prevazuta aceasta posibilitate[20].

3.3          POT FI CONTROLATE ACHIZITIILE DIRECTE

3.3.1      Posibilitatea de contestare

Avand in vedere ca:

  • achizitia directa nu reprezinta o procedura de atribuire in sensul legislatiei achizitiilor publice;
  • Legea nr. 101/2016 reglementeaza caile de atac ce pot fi utilizate de persoanele care se considera vatamate „in legatura cu sau in cadrul unei proceduri de atribuire” [21],

prevederile Legii nr. 101/2016, inclusiv cele referitoare la suspendarea procedurii, nu sunt aplicabile in cazul achizitiilor directe[22].

In masura in care sunt incalcate:

  • obligatiile prevazute de lege pentru autoritatea contractanta, reglementate in Capitolul III, Sectiunea 1 „Achizitia directa” din Normele metodologice;
  • normele procedurale interne pentru realizarea achizitiilor directe,

persoanele fizice/juridice care se considera vatamate au dreptul sa conteste actele autoritatii contractante, in conditiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Etapele procedurale in acest sens presupun:

  • formularea unei plangeri prealabile;
  • dupa caz, formularea unei cereri de suspendare;
  • formularea actiunii in anulare insotita sau nu de o cerere de suspendare.

Avand in vedere rapiditatea cu care se deruleaza aceste achizitii directe, precum si activitatea redusa in contextul pandemiei a instantelor de judecata, sansele ca instantele de judecata sa dispuna masuri provizorii si cu atat mai putin definitive in timp util raman rezervate, desi acestea au fost incluse de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe lista cauzelor urgente[23].

3.3.2      Controlul ANAP

ANAP a comunicat ca va monitoriza achizitiile directe realizate in aceasta perioada.

3.3.3      Consiliul Concurentei

Consiliul Concurentei a avertizat ca urmareste foarte atent comportamentul companiilor si a atras atentia de a nu se folosi de aceasta situatie de criza pentru a creste preturile fara o justificare obiectiva.

3.3.4      Curtea de Conturi

Auditarea achizitiilor directe reprezinta unul din punctele de interes in cadrul verificarilor efectuate cu privire la achizitiile publice si sectoriale, Curtea de Conturi urmarind atat legalitatea derularii achizitiei directe, cat si respectarea principiilor economicitatii, eficientei si eficacitatii din perspectiva bunei gestiuni financiare[24].

4          CINE SI CAND POATE APLICA NEGOCIEREA FARA PUBLICARE

Chiar daca multe achizitii nu se incadreaza in tipurile de achizitii directe permise in mod clar prin Decretul nr. 195/2020, incheierea rapida a contractelor de furnizare poate fi realizata pe perioada pandemiei si sub imperiul legislatiei achizitiilor publice, prin procedura de negociere fara publicare prealabila a unui anunt de participare (negociere fara publicare) [25].

Negocierea fara publicare poate fi aplicata de catre orice autoritate contractanta pentru orice achizitii publice necesare pentru combaterea pandemiei, atat timp cat sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii[26]:

  • ca o masura strict necesara;
  • atunci cand perioadele de aplicare a procedurilor clasice (e.g. licitatie deschisa, licitatie restransa, negociere competitiva sau procedura simplificata) nu pot fi respectate din motive de extrema urgenta;
  • motivele de extrema urgenta sunt determinate de evenimente:
    • imprevizibile; si
    • care nu se datoreaza sub nicio forma unei actiuni sau inactiuni a autoritatii contractante.

Prin urmare, fata de declararea starii de urgenta la nivel national si ritmul accelerat de crestere a numarului de persoane infectate cu COVID-19, contextul actual poate fi apreciat drept unul de extrema urgenta pentru achizitiile de produse strict necesare pentru combaterea pandemiei.

Mai mult, declararea pandemiei de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, coroborata cu cresterea numarului de persoane infectate in Romania si Europa poate fi incadrata in notiunea de “motiv de extrema urgenta”, chiar independent de declararea starii de urgenta. De altfel, chiar Guvernul a incadrat epidemia in aceasta notiune, inca de la data de 11 februarie, prin OUG nr. 11/2020, cand in Romania nu exista inca niciun caz confirmat de COVID-19. Intr-adevar, declararea starii de urgenta este un motiv in plus ce poate fi invocat pentru justificarea aplicarii procedurii, insa nu este un motiv fara de care nu se poate aplica aceasta procedura, chiar si dupa ce va inceta starea de urgenta, in cazul in care epidemia va continua sa puna presiune asupra achiziilor de medicamente, echipamente si materiale medicale.

Interpretarea este confirmata de Orientarile Comisiei Europene in care se recunoaste ca actuala criza COVID-19 poate fi calificata drept un caz de urgenta extrema si imprevizibila. Orientarile Comisiei Europene clarifica elementele de  analiza a fiecarui caz de achizitii efectuate in perioada pandemiei dupa cum urmeaza:

  • evenimente care nu puteau fi prevazute – Comisia clarifica faptul ca evolutia numarului de pacienti care necesita tratament medical este considerata imprevizibila intrucat nevoile specifice ale spitalelor si ale altor institutii sanitare pentru a asigura tratamentul, echipamentele individuale de protectie, ventilatoarele, paturile suplimentare si infrastructura spitaliceasca si de terapie intensiva suplimentara, inclusiv toate echipamentele tehnice, nu puteau fi prevazute si planificate in prealabil;
  • extrema urgenta care face imposibila respectarea termenelor generale – Comisia avertizeaza ca imposibilitatea respectarii termenelor foarte scurte ale licitatiei deschise sau restranse accelerate va trebui evaluata de la caz la caz; cu toate acestea, urgenta pare a fi prezumata in ceea ce priveste nevoile pe termen scurt, imediate ale spitalelor si ale institutiilor sanitare (bunuri, servicii si lucrari publice); este insa importanta sublinierea Comisiei cu privire la imposibilitatea invocarii exceptiei pentru atribuirea contractelor care dureaza mai mult decat ar fi durat in cazul in care ar fi fost utilizata o procedura transparenta, deschisa sau restransa, inclusiv procedurile (deschise sau restranse) accelerate;
  • legatura de cauzalitate dintre evenimentul neprevazut si extrema urgenta – Comisia prezuma legatura de cauzalitate dintre pandemia de COVID-19 si nevoia de a satisface necesitatile imediate ale spitalelor si ale institutiilor sanitare intr-un interval de timp foarte scurt;
  • utilizarea exclusiva pentru a acoperi lacunele, pana la gasirea unor solutii mai stabile – este subliniat de asemenea caracterul temporar al unor astfel de proceduri, respectiv faptul ca procedurile de negociere fara publicare prealabila acopera lacunele pana la gasirea unor solutii mai stabile, cum ar fi acordurile-cadru pentru bunuri si servicii, atribuite prin procedurile obisnuite existente (inclusiv variantele accelerate).

In ceea ce priveste regulile aplicabile, chiar daca negocierea fara publicare este o procedura mai rapida si mai flexibila, aceasta impune respectarea unor minime exigente si proceduri, cele mai importante fiind:

  • respectarea principiilor din materia achizitiilor publice, precum cel al tratamentului egal sau cel al transparentei;
  • initierea procedurii prin transmiterea unei invitatii de participare la negocieri, insotita de documentatia de atribuire, catre unul sau, ori de cate ori este posibil, catre mai multi operatori economici; in situatii in care se impune interventia imediata, legislatia prevede chiar si posibilitatea de a realiza achizitia publica in paralel cu aplicarea procedurii de negociere fara publicare prealabila (nu este insa clara modalitatea practica de aplicare a acestei posibilitati, avand in vedere ca procedura de negociere poate fi derulata chiar si intr-o zi-doua);
  • obligatia de a transmite spre publicare in SICAP un anunt de atribuire in termen de 30 de zile de la data incheierii contractului de achizitie publica/acordului-cadru;
  • durata contractului nu va putea fi stabilita pe o perioada mai mare decat cea necesara pentru a face fata situatiei de urgenta care a determinat aplicarea procedurii.

5          CUM SE ORGANIZEAZA NEGOCIEREA FARA PUBLICARE PREALABILA

Fiind o procedura de achizitie publica calificata ca atare de legislatia achizitiilor publice, autoritatea contractanta are obligatia de a documenta si de a parcurge toate etapele prevazute in legislatie.[27]

In continuare, prezentam exclusiv elementele de exceptie aplicabile in cazul unei proceduri de negociere fara publicare.

5.1          CARE SUNT PASII DE URMAT PENTRU REALIZAREA NEGOCIERII FARA PUBLICARE

Similar achizitiei directe, in cazul negocierii fara publicare, etapele ar putea fi sintetizate dupa cum urmeaza:

(A)           identificarea si justificarea nevoii autoritatii contractante;

(B)            realizarea propriu zisa a procedurii de atribuire;

(C)            efectuarea informarilor necesare;

(D)            emiterea documentului constatator.

5.1.1      Identificarea si justificarea nevoii Autoritatii Contractante

Autoritatile contractante au obligatia de a (i) verifica intrunirea conditiilor pentru aplicarea procedurii de negociere fara publicare si (ii) justifica incadrarea in situatia de extrema urgenta[28].

Urmatoarele documente trebuie redactate sau, dupa caz, actualizate in aceasta etapa:

  • referatul de necesitate;
  • programul anual al achizitiilor publice;
  • documentul justificativ.

5.1.1.1           Referatul de necesitate

Referatul de necesitate reprezinta un document intern emis de fiecare compartiment din cadrul autoritatii contractante, care cuprinde necesitatile de produse identificate, precum si pretul unitar/total al necesitatilor.

5.1.1.2            Actualizarea programului anual al achizitiilor publice

De asemenea, autoritatile contractante au obligatia actualizarii Programului anual al achizitiilor publice cu privire la realizarea unei noi proceduri de achizitie efectuate, in conformitate cu obligatiile generale de actualizare a acestuia.

5.1.1.3           Documentele justificative

Autoritatea contractanta va justifica intrunirea conditiilor pentru realizarea unei proceduri de negociere fara publicare prealabila in cadrul unei note justificative. Aceasta poate fi construita pornind de la indeplinirea conditiilor sintetizate in Orientarile Comisiei.

De asemenea,  in vederea decontarii ulterioare din fonduri europene[29] ar trebui avuta in vedere si justificarea costurilor de achizitie (rezonabilitatea costurilor) care poate cuprinde:

  • solicitari de oferte de pret de pe piata;
  • negocieri de pret cu furnizorii;
  • studiu rapid al pietei;
  • analiza preturilor de achizitie la produse similare deja achizitionate;

care vor fi insotite de o nota de justificare a costurilor, metodologia parcursa, precum si preturile finale.

5.1.2      Realizarea propriu zisa a Negocierii Fara Publicare

5.1.2.1           Procedura de urmat

Initierea procedurii de negociere fara publicare prealabila se realizeaza prin transmiterea unei invitatii de participare la negocieri, insotita de documentatia de atribuire, catre unul sau, ori de cate ori este posibil, catre mai multi operatori.

Negocierea fara publicare nu implica asadar respectarea regulilor de publicitate si a termenelor minime pentru depunerea ofertelor, obligatoriu de urmat in cadrul procedurilor concurentiale, avand in vedere si faptul ca aceasta procedura nu se deruleaza prin intermediul SEAP.

In plus, autoritatile contractante nu au nici obligatia informarii ANAP cu privire la initierea unei proceduri de negociere fara publicare generata de motive imprevizibile si de extrema urgenta, astfel cum sunt acestea prevazute la art. 104 lit. c) din Legea nr. 98/2016[30].

Prin urmare, regulile si pasii de derulare a negocierii fara publicare se stabilesc de catre autoritatea contractanta, aceasta fiind responsabila pentru modul de atribuire a contractului de achizitie publica cu respectarea tuturor dispozitiilor legale aplicabile in mod obligatoriu, precum si cu respectarea principiilor achizitiilor publice[31].

5.1.2.2           Finalizarea procedurii

Procedura de negociere fara publicare se finalizeaza, similar oricarei alte proceduri de achizitie publica, odata cu incheierea contractului de achizitie/acordului-cadru.

Autoritatea contractanta nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioada mai mare decat cea necesara pentru a face fata situatiei de urgenta care a determinat aplicarea procedurii de negociere fara publicare[32].

5.1.3      Efectuarea informarilor necesare

Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite in SEAP anuntul de atribuire in termen de 30 de zile de la incheierea contractului de achizitie publica/acordului-cadru.

5.1.4      Emiterea Documentului Constatator

Autoritatea contractanta va emite documentele constatatoare ca pentru orice alta procedura obisnuita.

5.2          POT FI CONTROLATE NEGOCIERILE FARA PUBLICARE

5.2.1      Posibilitatea de contestare

Avand in vedere ca:

  • negocierea fara publicare reprezinta o procedura de atribuire;
  • Legea nr. 101/2016 reglementeaza caile de atac ce pot fi utilizate de persoanele care se considera vatamate „in legatura cu sau in cadrul unei proceduri de atribuire” [33],

prevederile Legii nr. 101/2016, inclusiv cele referitoare la suspendare, sunt aplicabile in mod corespunzator.

Prin urmare, procedurile de atribuire prin negociere fara publicare pot fi contestate in temeiul Legii nr. 101/2016 si se poate solicita inclusiv nulitatea/anularea contractelor/acordurilor-cadru incheiate in temeiul acestei proceduri, in masura in care sunt incalcate prevederile legale aplicabile.

Aceste litigii se solutioneaza insa cu celeritate de catre CNSC sau instantele competente, prezentand din aceasta perspectiva anumite avantaje fata de litigiile solutionate de instantele de judecata in temeiul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

5.2.2      Controlul ANAP

Negocierile fara publicare prealabila a unui anunt generate de necesitati ivite in circumstante imprevizibile (art. 104 lit. c) din Legea nr. 98/2016) sunt expres exceptate de la realizarea unui control ex-ante de catre ANAP[34].

5.2.3      Curtea de Conturi

In cadrul verificarilor, Curtea de Conturi va verifica atat legalitatea derularii procedurii de negociere fara publicare, similar verificarii tuturor procedurilor de achizitie, cat si, in mod special, incadrarea in cazul care a determinat aplicarea acestei proceduri[35].

6          ACHIZITII IN COMUN / CENTRALIZATE

Legislatia prevede si posibilitatea achizitionarii in comun / centralizat a produselor necesare pentru combaterea pandemiei.

Astfel de achizitii ofera avantaje certe in ceea ce priveste puterea de negociere pentru stocuri mai mari de materiale, medicamente sau echipamente.

6.1          ACHIZITIA IN COMUN

Doua sau mai multe autoritati contractante (de exemplu, mai multe spitale din aceeasi regiune) pot conveni sa efectueze in comun anumite achizitii specifice[36].

Achizitiile in comun pot fi realizate in doua modalitati:

  • in intregime in comun, caz in care derularea in comun a procedurii de achizitie, se poate face:
    • fie actionand impreuna, in numele si pe seama tuturor autoritatilor contractante,
    • fie incredintand unei autoritati contractante gestionarea procedurii de achizitie in numele tuturor autoritatilor contractante, care actioneaza atat in nume propriu, cat si in numele si pe seama celorlalte autoritati contractante;

in ambele ipoteze, autoritatile contractante sunt responsabile in mod solidar pentru indeplinirea obligatiilor care le revin in temeiul legislatiei achizitiilor publice;

  • partial in comun, in cazul in care o procedura de achizitie publica nu este organizata in intregime in numele si pe seama autoritatilor contractante, numai anumite parti din procedura fiind derulate in comun de catre autoritatile contractante; in acest caz, autoritatile raman responsabile in mod solidar numai cu privire la activitatile efectuate in comun si fiecare autoritate contractanta este responsabila in mod individual pentru indeplinirea obligatiilor sale in temeiul legislatiei achizitiilor publice in ceea ce priveste activitatile pe care le realizeaza in nume propriu (cum ar fi atribuirea unui contract, incheierea unui acord-cadru, operarea unui sistem dinamic de achizitii, reluarea competitiei in cadrul unui acord-cadru sau stabilirea operatorilor economici parte la un acord-cadru care indeplinesc o anumita sarcina).

In ceea ce priveste pregatirea unei astfel de achizitii efectuate in comun si responsabilitatile fiecarei autoritati contractante in cadrul procedurii de atribuire, ANAP precizeaza ca acestea se stabilesc prin conventia incheiata intre respectivele autoritati (act de asociere, protocol, etc). [37]

Achizitiile in comun se concretizeaza de obicei prin:

  • incheierea unor acorduri-cadru, definite de altfel prin legislatie drept acorduri incheiate in forma scrisa intre una sau mai multe autoritati contractante si unul ori mai multi operatori economici, care permit stabilirea termenilor si conditiilor care guverneaza contractele de achizitie publica ce urmeaza a fi atribuite intr-o anumita perioada, in special in ceea ce priveste pretul si, dupa caz, cantitatile avute in vedere;
  • derularea unui sistem dinamic de achizitii, respectiv procesul de achizitie organizat in integralitate prin mijloace electronice prin intermediul SEAP si deschis, pe intreaga sa perioada de valabilitate, oricarui operator economic care indeplineste criteriile de calificare si selectie, pentru achizitii de uz curent, ale caror caracteristici general disponibile pe piata satisfac necesitatile autoritatii contractante.

Cea mai rapida si simpla varianta de realizare a achizitiei in comun in contextul actual ramane incheierea unui acord-cadru fie prin procedura de negociere fara publicare, fie prin procedura de achizitie directa (daca sunt indeplinite conditiile legale).

6.2          ACHIZITIA CENTRALIZATA

Prin achizitia centralizata, o unitate de achizitii centralizate[38]:

  • achizitioneaza in nume propriu produse si/sau servicii destinate unei/unor alte autoritati contractante; ori
  • atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru pentru lucrari, produse ori servicii in numele si pentru o alta/alte autoritate/autoritati contractante.

Unitatile de achizitii centralizate se infiinteaza prin:

  • hotarare a Guvernului;
  • hotarare a autoritatilor deliberative locale.

Prin urmare, unitatile de achizitii centralizate se pot infiinta atat la nivel central, cat si la nivel local.

Prin hotararile de infiintare a unitatilor centralizate se vor stabili si situatiile si conditiile in care:

  • autoritatile contractante achizitioneaza produse sau servicii de la unitati de achizitii centralizate;
  • unitatile de achizitii centralizate atribuie contracte de achizitie publica/incheie acorduri-cadru de produse destinate altor autoritati contractante.

Unitatile de achizitii centralizate pot achizitiona produse prin:

  • utilizarea si administrarea unui sistem dinamic de achizitii;
  • atribuirea si incheierea unui acord-cadru.

Avantajul derularii achizitiilor prin unitati de achizitii centralizate este ca autoritatile contractante vor putea achizitiona produsele de la o unitate de achizitii centralizate, fara a aplica dispozitiile legislatiei achizitiilor publice pentru achizitiile care indeplinesc conditiile legale (e.g. identitatea autoritatii contractante a fost prevazuta in cuprinsul anuntului de participare publicat de catre unitatea de achizitii centralizate).

La nivel central, functioneaza din anul 2019 Oficiul National pentru Achizitii Centralizate (ONAC), care achizitioneaza produse si servicii centralizat nu doar pentru institutiile centrale si organismele din subordinea acestora care au obligatia de a se inregistra in Registrul utilizatorilor, dar si pentru orice alte autoritati contractante care au dreptul ca, in orice moment, sa solicite ONAC inregistrarea in Registru.

Astfel cum am aratat deja, in februarie 2020, prin OUG nr. 11/2020, ONAC a fost desemnata institutie abilitata pentru organizarea si derularea procedurilor de atribuire pentru constituirea stocurilor de urgenta medicala. In acest sens, ONAC primeste de la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) si Ministerul Sanatatii necesitatile si detaliile necesare, iar stocurile se gestioneaza si se administreaza de catre IGSU.

ONAC poate achizitiona asadar la acest moment centralizat produse care includ si produse relevante pentru combaterea pandemiei, precum:

  • la solicitarea autoritatilor contractante inregistrate in Registrul utilizatorilor, atat produse de curatenie, cat si alte produse necesare in acest context, a caror lista poate fi stabilita prin memorandum aprobat de Guvern[39];
  • la solicitarea IGSU sau a Ministerului Sanatatii, produsele aferente stocurilor de urgenta medicala (conform OUG nr. 11/2020).

Pentru constituirea stocurilor de urgenta medicala, ONAC atribuie acorduri-cadru dupa cum urmeaza:

  • in regim de urgenta, pentru gestionarea pandemiei de Coronavirus, prin procedura de negociere fara publicare prealabila, pentru acoperirea necesitatilor de produse stocuri de urgenta medicala enumerate in Anexa la OUG nr. 11/2020 (e.g. scannere termice, camere de izolare, izolete, ventilatoare medicale, monitoare medicale, injectomate, combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie, dezinfectanti), pana la atingerea cantitatilor maxime prevazute pentru fiecare categorie in Anexa; pana la data de 19 martie, ONAC atribuise prin procedura de negociere fara publicare toate acordurile-cadru ce au facut obiectul OUG nr. 11/2020, urmand ca materialele si echipamentele sa fie livrate in perioade de la 1 zi la 90 de zile calendaristice de la data incheierii contractelor subsecvente de catre IGSU (http://onac.gov.ro/situatie-acorduri-cadru-o-u-g-11-2020-19-03-2020/); cu toate acestea, la data de 20 martie, prin Legea nr. 20/2020 de aprobare a OUG nr. 11/2020, s-a introdus posibilitatea de a majora cantitatile prevazute in anexa la OUG nr. 11/2020, in situatii justificate, la propunerea „Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor contagioase pe teritoriul Romaniei” din cadrul Comitetului National pentru Situatii de Urgenta; astfel, la data de 23 martie ONAC a publicat o noua invitatie de participare pentru achizitia de combinezoane, viziere si masti de protectie cu o valoare totala estimata de 201.468 lei; sumele necesare acestor achizitii se asigura prin suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, inclusiv din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului; aceste produse sunt scutite de taxele vamale;
  • ori de cate ori este nevoie, pentru constituirea si refacerea stocurilor de urgenta medicala prevazute in Nomenclatorul produselor stocuri de urgenta medicala, prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire prevazute de art. 68 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice (inclusiv negocierea fara publicare prealabila); Nomenclatorul produselor stocuri de urgenta medicala trebuia aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor interne si al ministrului sanatatii, in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a OUG nr. 11/2020, insa pana la data de 7 aprilie 2020 ordinul nu a fost publicat in monitorul oficial.

La nivelul Comisiei Europene au fost de asemenea initiate achizitii comune, la care achizitorii publici sunt invitati sa participe. Comisia Europeana a comunicat ca:

  • a lansat patru cereri diferite de oferte pentru echipamente si materiale medicale: la 28 februarie (manusi si halate chirurgicale), la 17 martie (echipament individual de protectie a ochilor si a csilor respiratorii, precum si ventilatoare medicale si echipamente respiratorii) si 19 martie (echipamente de laborator, inclusiv kituri de testare), cu participarea a pana la 25 state membre[40];
  • aceste initiative se dovedesc a fi de succes; ca raspuns la prima cerere de propuneri, Comisia a primit oferte care pot corespunde cerintelor; evaluarile au fost finalizate, iar contractele se preconizeaza ca vor fi semnate in urmatoarele saptamani; echipamentele ar trebui apoi sa fie disponibile in statele membre in scurt timp.

7          CONCLUZII

Cadrul legislativ este in momentul de fata intr-o continua schimbare. Prevederile legale nou instituite sunt pe alocuri profund interpretabile si in practica e posibil sa apara si alte interpretari decat cele mentionate in prezentul document. De asemenea, fata de dinamica legislativa extraordinara a starii de urgenta, actualitatea acestor informatii poate avea de suferit de la o zi la alta.

Informatiile din prezentul material au, asadar, un caracter strict informativ si nu sunt consultatii cu caracter juridic.

Pentru orice alte intrebari generate de acest nou context, puteti contacta echipa VASS Lawyers la adresa de e-mail: office@vasslawyers.eu.

De asemenea, precizam ca ANAP ofera sprijin autoritatilor/entitatilor care deruleaza achizitii cum sunt cele de medicamente, materiale sanitare sau echipamente medicale, prin sistemul HELPDESK, tuturor celor care intampina dificultati in derularea achizitiilor directe de materiale si echipamente necesare combaterii epidemiei COVID-19.

Nu in ultimul rand, Ministerul Fondurilor Europene s-a oferit sa acorde indrumare unitatilor spitalicesti prin punerea la dispozitie a adresei de e-mail covid19.sanatate@fonduri-ue.ro unde se pot adresa orice intrebari legate de achizitii si rambursari. Promisiunea Ministerului este ca echipa mixta de specialisti din Ministerul Sanatatii si Ministerul Fondurilor Europene va raspunde in 24 de ore solicitarilor.

 

ANEXA 1 – MODEL NOTA JUSTIFICATIVA PENTRU ACHIZITIILE DIRECTE

Nr. [Se va insera nr. de inregistrare al documentului]

 

[Se vor insera datele de identificare ale autoritatii contractante]

Aprobat,

[Se vor insera numele si semnatura conducatorului autoritatii contractante]

 

NOTA JUSTIFICATIVA

privind realizarea achizitiei directe avand ca obiect

[Se va insera obiectul achizitiei necesare de produse in perioada pandemiei de COVID-19 ]

 

  1. Obiectul achizitiei

[Se va insera obiectul achizitiei, e.g. materiale, medicamente sau echipamente]

  1. Cod clasificare CPV

[Se va insera codul de clasificare CPV]

  1. Valoarea estimata a achizitiei directe

[Se vor insera valoarea estimata a achizitiei, precum si justificarea acesteia]

  1. Justificarea achizitiei

Avand in vedere evenimentele care nu puteau fi prevazute, respectiv:

  • declararea pandemiei de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, la data de 11.03.2020, din cauza infectiilor cu noul Coronavirus aparute in Regiunea Wuhan din Republica Populara Chineza;
  • evolutia situatiei epidemiologice internationale determinata de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste [numarul va fi actualizat in functie de datele comunicate la momentul initierii procedurii] de tari, in care aproximativ [numarul va fi actualizat in functie de datele comunicate la momentul initierii procedurii] de persoane au fost infectate si peste [numarul va fi actualizat in functie de datele comunicate la momentul initierii procedurii] au decedat;
  • evolutia situatiei epidemiologice din Romania, in care aproximativ [numarul va fi actualizat in functie de datele comunicate la momentul initierii procedurii] de persoane au fost infectate si peste [numarul va fi actualizat in functie de datele comunicate la momentul initierii procedurii] au decedat;
  • caracterul inalt contagios al virusului;
  • numarul de pacienti infectati cu COVID-19 care necesita tratament medical creste in fiecare zi, iar in Romania se preconizeaza ca acest numar urmeaza sa mai creasca pana la atingerea varfului epidemiei,

conform Referatului de necesitate privind achizitia directa nr. [Se va insera nr. de inregistrare al documentului], in contextul pandemiei cauzate de virusul COVID-19 si in vederea asigurarii conditiilor necesare pentru tratarea pacientilor infectati si/sau protejarea personalului propriu care poate veni in contact cu persoane infectate [Se vor efectua adaptarile necesare in functie de situatia concreta], este necesara achizitionarea urmatoarelor produse strict necesare pentru combaterea pandemiei:

[Se vor completa produsele care vor fi achizitionate, precum si motivele care justifica necesitatea acestora cum ar fi, de exemplu:

(i)             Materiale (e.g.  manusi, masti, dezinfectanti, combinezoane)

  • imposibilitatea controlarii contagiozitatii virusului in lipsa unor echipamente specializate de protectie pentru personal, astfel cum au fost acestea recomandate de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile impreuna cu Asociatia pentru Prevenirea si Controlul Infectiilor Nosocomiale[41];

Pentru justificarea concreta pe tipuri de produs pot fi avute in vedere si tabelele cu Recomandarile de folosire a echipamentului individual de protectie (PPE) care trebuie utilizat in contextul COVID19, in functie de sectiie, personal si tipul de activitate, publicate ca anexa la Ordinul nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de masuri pentru pregatirea spitalelor in contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigura asistenta medicala pacientilor testati pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 in faza I si in faza a II-a si a Listei cu spitalele de suport pentru pacientii testati pozitiv sau suspecti cu virusul SARS-CoV-2. De exemplu:

  • este recomandata utilizarea de MASTI

o               Masti simple in salonul de spital in cazul contactului direct cu pacientii infectati pentru intreg personalul; in activitatea de triaj pentru pacientii cu simptomatologie respiratorie si pentru personal; pentru personalul de laborator; in cabinetele de consultatie; in sala de asteptare pentru pacientii cu simptomatologie respiratorie;

o               Masti N95 sau FFP2 standard sau echivalent – pentru personalul medical in cazul efectuarii de proceduri care genereaza aerosoli;

  • este recomandata utilizarea de manusi de unica folosinta in cazul contactului apropiat atat cu un caz posibil, cat si cu un caz confirmat;
  • este recomandata utilizarea de combinezoane/halate/sorturi: in cazul contactului apropiat cu un pacient confirmat, precum si cu un caz posibil;
  • este recomandata activitatea de dezinfectie a suprafetelor, salilor la un interval de […]

(ii)            Medicamente:

  • Tratamentul recomandat pentru infectia cu COVID-19 este […]

(iii)           Echipamente (e.g. teste, ventilatoare, aparate de testare, injectomate etc.)

  • Unitatea sanitara […] a fost declarata drept centru pentru tratarea pacientilor cu cu COVID-19 potrivit  […];
  • Unitatea sanitara detine un numar de […] ventilatoare, aparate de testare, etc.;
  • Se preconizeaza ca vor fi internati un numar de […] pacienti, sens in care este necesarea suplimentarea numarului de […] cu […]].
  1. Procedura de achizitie

Achizitie directa, conform art. 43 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice aprobate prin H.G. nr. 395/2016.

Alegerea procedurii de achizitie directa s-a facut in considerarea:

  • obiectului procedurii de achizitie, respectiv [Se va insera obiectul achizitiei];
  • rolului produselor strict necesar a fi achizitionate in combaterea epidemiei cu virusul COVID-19, eveniment care nu putea fi prevazut;
  • prevederilor art. 10 si/sau art. 28 din Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei [Se vor efectua adaptarile necesare in functie de tipul autoritatii contractante, e.g. minister, spital, DSP].

[Se va mentine varianta aplicabila:

VARIANTA 1  – UTILIZAREA CATALOGULUI ELECTRONIC

Autoritatea Contractanta va utiliza catalogul electronic pus la dispozitie de S.E.A.P.

VARIANTA 2 – PUBLICAREA UNUI ANUNT

Autoritatea Contractanta va publica un anunt, insotit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrarilor care urmeaza a fi achizitionate, dupa cum urmeaza:

  • [in sectiunea dedicata a web-site-ului propriu/A.N.A.P. sau a S.E.A.P.];
  • [Se va mentiona continutul anuntului]

VARIANTA 3 – ACHIZITIE FARA UTILIZAREA CATALOGULUI ELECTRONIC/PUBLICAREA UNUI ANUNT

Avand in vedere ca valoarea estimata a achizitiei este mai mica de [Se va insera valoarea achizitiei], achizitia directa a produselor urmeaza a se realiza in conformitate cu art. 43 alin. (3) lit. [Se va insera litera din articolul de lege corespunzatoare situatiei dvs., respectiv

  1. a) 100.000 lei pentru produse, prin consultarea a minimum trei candidati;
  2. b) 70.000 de lei, direct pe baza unei singure oferte;
  3. c) 4.500 lei, plata directa, pe baza angajamentului legal, fara acceptarea prealabila a unei oferte] din Normele metodologice.

 

Fata de cele precizate mai sus va rugam sa analizati si sa dispuneti.

Data: [Se va insera data intocmirii documentului]

 

Intocmit,

  Persoana responsabila cu realizarea achizitiei directe

             ________________________________

Avizat,

  Conducatorul Compartimentului intern specializat in

                   domeniul achizitiilor publice

               ________________________________

 

                                      Alte compartimente,

 (potrivit propriului circuit de avizare implementat la

                   nivelul autoritatii contractante)

               _________________________________

 

 

ANEXA 2 – MODEL NOTA JUSTIFICATIVA PENTRU NEGOCIEREA FARA PUBLICARE

Nr. [Se va insera nr. de inregistrare al documentului]

 

[Se vor insera datele de identificare ale autoritatii contractante]

Aprobat,

[Se vor insera numele si semnatura conducatorului autoritatii  contractante]

 

NOTA JUSTIFICATIVA

privind organizarea procedurii de negociere fara publicare prealabila pentru atribuirea contractului sau [sau, dupa caz] acordului-cadru avand ca obiect

[Se va insera obiectul achizitiei de produse necesare in perioada pandemiei de COVID-19 ]

 

  1. Obiectul achizitiei

[Se va insera obiectul achizitiei, e.g. echipamente, materiale sau medicamente]

  1. Cod clasificare CPV

[Se va insera codul de clasificare CPV]

  1. Valoarea estimata a achizitiei

[Se vor insera valoarea estimata a achizitiei, precum si justificarea acesteia]

  1. Justificarea achizitiei

Avand in vedere evenimentele care nu puteau fi prevazute, respectiv:

  • declararea pandemiei de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, la data de 11.03.2020, din cauza infectiilor cu noul Coronavirus aparute in Regiunea Wuhan din Republica Populara Chineza;
  • evolutia situatiei epidemiologice internationale determinata de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste [numarul va fi actualizat in functie de datele comunicate la momentul initierii procedurii] de tari, in care aproximativ [numarul va fi actualizat in functie de datele comunicate la momentul initierii procedurii] de persoane au fost infectate si peste [numarul va fi actualizat in functie de datele comunicate la momentul initierii procedurii] au decedat;
  • evolutia situatiei epidemiologice din Romania, in care aproximativ [numarul va fi actualizat in functie de datele comunicate la momentul initierii procedurii] de persoane au fost infectate si peste [numarul va fi actualizat in functie de datele comunicate la momentul initierii procedurii] au decedat;
  • caracterul inalt contagios al virusului;
  • numarul de pacienti infectati cu COVID-19 care necesita tratament medical creste in fiecare zi, iar in Romania se preconizeaza ca acest numar urmeaza sa mai creasca pana la atingerea varfului epidemiei, conform Referatului de necesitate nr. [Se va insera nr. de inregistrare al documentului], in contextul pandemiei cauzate de virusul COVID-19 si in vederea asigurarii conditiilor necesare pentru tratarea pacientilor infectati si/sau protejarea personalului propriu care poate veni in contact cu persoane infectate [Se vor efectua adaptarile necesare in functie de situatia concreta], este necesara achizitionarea urmatoarelor produse strict necesare pentru comabaterea pandemiei:

[Se vor completa produsele care vor fi achizitionate, precum si motivele care justifica necesitatea acestora cum ar fi, de exemplu:

(i)             Materiale (e.g.  manusi, masti, dezinfectanti, combinezoane)

  • imposibilitatea controlarii contagiozitatii virusului in lipsa unor echipamente specializate de protectie pentru personal, astfel cum au fost acestea recomandate de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile impreuna cu Asociatia pentru Prevenirea si Controlul Infectiilor Nosocomiale[42];

Pentru justificarea concreta pe tipuri de produs pot fi avute in vedere tabelele cu Recomandarile de folosire a echipamentului individual de protectie (PPE) care trebuie utilizat in contextul COVID19, in functie de sectiie, personal si tipul de activitate, publicate ca anexa la Ordinul nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de masuri pentru pregatirea spitalelor in contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigura asistenta medicala pacientilor testati pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 in faza I si in faza a II-a si a Listei cu spitalele de suport pentru pacientii testati pozitiv sau suspecti cu virusul SARS-CoV-2.

  • este recomandata utilizarea de MASTI:

o               Masti simple in salonul de spital in cazul contactului direct cu pacientii infectati pentru intreg personalul; in activitatea de triaj pentru pacientii cu simptomatologie respiratorie si pentru personal; pentru personalul de laborator; in cabinetele de consultatie; in sala de asteptare pentru pacientii cu simptomatologie respiratorie;

o               Masti N95 sau FFP2 standard sau echivalent – pentru personalul medical in cazul efectuarii de proceduri care genereaza aerosoli;

  • este recomandata utilizarea de manusi de unica folosinta in cazul contactului apropiat atat cu un caz posibil, cat si cu un caz confirmat;
  • este recomandata utilizarea de combinezoane/halate/sorturi: in cazul contactului apropiat cu un pacient confirmat, precum si cu un caz posibil;
  • este recomandata activitatea de dezinfectie a suprafetelor, salilor la un interval de […]

(ii)            Medicamente:

  • Tratamentul recomandat pentru infectia cu COVID-19 este […]

(iii)           Echipamente (e.g. teste, ventilatoare, aparate de testare, injectomate etc.)

  • Unitatea sanitara […] a fost declarata drept centru pentru tratarea pacientilor cu cu COVID-19 potrivit  […];
  • Unitatea sanitara detine un numar de […] ventilatoare, aparate de testare, etc.;
  • Se preconizeaza ca vor fi internati un numar de […] pacienti, sens in care este necesarea suplimentarea numarului de […] cu […]].
  1. Procedura de achizitie

NEGOCIERE FARA PUBLICARE PREALABILA, conform art. 93 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice aprobate prin H.G. nr. 395/2016.

Alegerea procedurii s-a facut in considerarea:

  • obiectului procedurii de achizitie, respectiv [Se va insera obiectul achizitiei];
  • rolului produselor strict necesar a fi achizitionate pentru combaterea epidemiei cu virusul COVID-19 astfel cum acesta a fost aratat mai sus;
  • faptului ca motivele de extrema urgenta sunt determinate de evenimente imprevizibile care nu se datoreaza sub nicio forma unei actiuni sau inactiuni a autoritatii contractante, ci pandemiei de COVID-19; nevoile unitatii de [Se va completa cu obiectul achizitiei] pentru a asigura [Se va completa in mod corespunzator cu: tratamentul, echipamentele individuale de protectie, ventilatoarele, paturile suplimentare si infrastructura spitaliceasca si de terapie intensiva suplimentara, echipamentele tehnice], nu puteau fi prevazute si planificate in prealabil; de altfel, insusi Guvernul Romaniei a incadrat epidemia in aceasta notiune prin OUG nr. 11/2020, inca de la data de 11 februarie, cand in Romania nu exista inca niciun caz confirmat de COVID-19; totodata, Comisia Europeana a recunoscut caracterul imprevizibil al necesitatilor aparute ca urmare a pandemiei de COVID-19;
  • faptului ca perioadele de aplicare a procedurilor de licitatie deschisa sau licitatie restransa nu pot fi respectate din motivele de extrema urgenta mai sus aratate si data fiind cresterea exceptionala a cererii de bunuri, produse si servicii similare obiectului achizitiei, cuplata cu o perturbare semnificativa a lantului de aprovizionare; raspandirea extrem de rapida a virusului dublata de  prezentarea simptomelor intr-o perioada mai scurta de 14 zile de la infectare face imposibila si respectarea termenelor pentru aplicarea licitatiei deschise sau restranse accelerate, necesarul de produse crescand in fiecare zi; astfel, depunerea ofertelor finale peste 15 sau respectiv 25 de zile de la initierea procedurii prin publicarea in SEAP a documentatiei de atribuire ar lasa descoperita necesitatea autoritatii contractante pentru o perioada care poate fi vitala pentru viata pacientilor;
  • legatura de cauzalitate dintre pandemia de COVID-19 si urgenta extrema care rezulta ex rem;
  • durata contractului de [Se va completa in mod corespunzator cu durata Contractului] care a fost stabilita strict pentru acoperirea necesitatii subscrisei de extrema urgenta;
  • prevederilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016;
  • Decretului nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei.

Fata de cele precizate mai sus va rugam sa analizati si sa dispuneti.

Data: [Se va insera data intocmirii documentului]

 

Intocmit,

  Persoana responsabila cu realizarea achizitiei

                ________________________________

Avizat,

  Conducatorul Compartimentului intern specializat in

                   domeniul achizitiilor publice

               ________________________________

                                      Alte compartimente,

 (potrivit propriului circuit de avizare implementat la

                   nivelul autoritatii contractante)

               _________________________________

[1] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020XC0401(05)

[2] http://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2020/04/f8e5b1f5e553ef07b817130c9c48305f.pdf

[3] Art. 3 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ

[4] Art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 – Autoritatea contractanta are dreptul de a achizitiona direct produse sau servicii in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica de 135.060 lei, respectiv lucrari, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica de 450.200 lei.

[5] http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2020/03/Anexa.pdf

[6] Art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ

[7] Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016

[8] http://anap.gov.ro/web/precizari-legate-cu-privire-la-realizarea-achizitiilor-prevazute-in-decretul-presedintelui-romaniei-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei/

[9] https://achizitiipublice.gov.ro/questions/view/63/419/true – Speta 419

[10] http://anap.gov.ro/web/precizari-legate-cu-privire-la-realizarea-achizitiilor-prevazute-in-decretul-presedintelui-romaniei-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei/

[11] https://achizitiipublice.gov.ro/questions/view/63/419/true – Speta 419

[12] Art. 43 alin. (2) din Normele metodologice – “In cazul achizitiei directe, autoritatea contractanta are obligatia de a utiliza catalogul electronic pus la dispozitie de SEAP sau de a publica un anunt intr-o sectiune dedicata a web-site-ului propriu/ANAP sau a SEAP, insotit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrarilor care urmeaza a fi achizitionate.”

[13] https://www.e-licitatie.ro/pub/direct-acquisitions/list/1

[14] https://achizitiipublice.gov.ro/matrix/cell/184/1

[15] Art. 43 alin. (2) din Normele metodologice – “Prin exceptie de la alin. (1), in cazul in care valoarea estimata a achizitiei este mai mica de: a) 100.000 lei pentru produse si servicii, respectiv 280.000 lei pentru lucrari, autoritatea contractanta poate achizitiona direct, fara a utiliza catalogul electronic sau anuntul prealabil, prin consultarea a minimum trei candidati; b) 70.000 de lei, autoritatea contractanta poate achizitiona direct pe baza unei singure oferte; c) 4.500 lei, autoritatea contractanta are dreptul de a plati direct, pe baza angajamentului legal, fara acceptarea prealabila a unei oferte

[16] Art. 46 din Normele metodologice – “Autoritatea contractanta are obligatia trimestrial de a transmite in SEAP o notificare cu privire la achizitiile directe, grupate pe necesitate, care sa cuprinda cel putin obiectul, cantitatea achizitionata, valoarea si codul CPV.

[17] https://achizitiipublice.gov.ro/matrix/cell/184/1

[18] http://anap.gov.ro/web/precizari-legate-cu-privire-la-realizarea-achizitiilor-prevazute-in-decretul-presedintelui-romaniei-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei/

[19] Art. 166 alin. (6) din Normele metodologice – “In cazul contractelor atribuite prin cumparare directa, autoritatea contractanta are dreptul de a emite documente constatatoare in conformitate cu alin. (1), atunci cand este solicitat acest lucru de catre contractant/contractant asociat.

[20] https://achizitiipublice.gov.ro/matrix/cell/184/1

[21] Art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016 – “act al autoritatii contractante – orice act, orice operatiune care produce sau poate produce efecte juridice, neindeplinirea in termenul legal a unei obligatii prevazute de legislatia in materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumita operatiune, in legatura cu sau in cadrul unei proceduri de atribuire, fara a include achizitia directa, prevazute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare, de art. 82 din Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de art. 50 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare

[22] https://achizitiipublice.gov.ro/matrix/cell/184/1

[23] http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/24_03_2020__98207_ro.pdf

[24] http://www.curteadeconturi.ro/Regulamente/Ghid_control_achizitii_publice.pdf

[25] Art. 68 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 – “negocierea fara publicare prealabila”

[26] Art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 – „Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare pentru atribuirea contractelor de achizitii publice/acordurilor-cadru de lucrari, de produse sau de servicii intr-unul din urmatoarele cazuri: […] c) ca o masura strict necesara, atunci cand perioadele de aplicare a procedurilor de licitatie deschisa, licitatie restransa, negociere competitiva sau procedura simplificata nu pot fi respectate din motive de extrema urgenta, determinate de evenimente imprevizibile si care nu se datoreaza sub nicio forma unei actiuni sau inactiuni a autoritatii contractante. In situatii in care se impune interventia imediata, autoritatea contractanta are dreptul de a realiza achizitia publica in paralel cu aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare”..

[27] https://achizitiipublice.gov.ro/questions/view/97/55/true

[28] https://achizitiipublice.gov.ro/questions/view/97/122/true Speta 122

[29] Scrisoarea comuna a ministrului Sanatatii, Nelu Tataru si a ministrului Fondurilor Europene, Marcel Bolos

[30] Art. 20 alin. (1) din O.U.G. nr. 98/2017 – “Atunci cand autoritatile contractante intentioneaza demararea unei proceduri de negociere fara publicare prealabila, in conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. a) si b) si alin. (2)-(8) din Legea nr. 98/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv ale art. 117 alin. (1) lit. a)-c) si e)-j) si alin. (2)-(6) din Legea nr. 99/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa caz, acestea au obligatia de a notifica ANAP, cu 5 zile lucratoare inainte de data de demarare a negocierii, precum si de a pune la dispozitia ANAP informatiile si documentele solicitate in scopul indeplinirii functiei de control exante”.

[31] https://achizitiipublice.gov.ro/questions/view/97/122/true Speta 122

[32] Art. 104 alin. (4) – din Legea nr. 98/2016 –  “In cazul prevazut la alin. (1) lit. c), autoritatea contractanta nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioada mai mare decat cea necesara pentru a face fata situatiei de urgenta care a determinat aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare.”

[33] art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016 – “act al autoritatii contractante – orice act, orice operatiune care produce sau poate produce efecte juridice, neindeplinirea in termenul legal a unei obligatii prevazute de legislatia in materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumita operatiune, in legatura cu sau in cadrul unei proceduri de atribuire, fara a include achizitia directa, prevazute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare, de art. 82 din Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de art. 50 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare

[34] Art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 98/2017 – “Fac obiectul controlului ex ante toate procedurile de atribuire prevazute la art. 2 alin. (1) lit. g), cu exceptia procedurilor prevazute la art. 68 alin. (2) lit. b) si art. 104 alin. (1) lit. c), alin. (5) lit. c)-d) si alin. (7) din Legea nr. 98/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv la art. 82 alin. (11) lit. b) si art. 117 alin. (1) lit. d), g), h), i) si j) din Legea nr. 99/2016.”

[35] http://www.curteadeconturi.ro/Regulamente/Ghid_control_achizitii_publice.pdf

[36] Art. 44 din Legea nr. 98/2016

[37] https://achizitiipublice.gov.ro/matrix/cell/385/1

[38] Art. 40-43 din Legea nr. 98/2016

[39] Conform Normelor metodologice aprobate prin HG nr. 119/2019

[40] https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/public-health_ro

[41] https://cnscbt.ro/index.php/info-medical

[42] https://cnscbt.ro/index.php/info-medical

Articole similare

Digitalizarea solutionarii contestatiilor in domeniul achizitiilor publice

Mecanismele de remedii joaca un rol esential in buna functionare a sistemului achizitiilor publice, prin care sunt cheltuiti anual in Romania peste 15 miliarde de euro. Pentru punerea in practica a setului stufos de principii si reguli din domeniul achizitiilor publice sunt necesare mecanisme performante, adaptate secolului XXI, care sa asigure aplicarea efectiva a acestora. …

Citește articolul

Manual de stare de urgență pentru companii

Informatii utile pentru activitatea curenta a companiilor pe perioada starii de urgenta declarate in contextul pandemiei COVID-19 Materialul poate fi descarcat in format pdf aici: VASS Lawyers_Companies Handbook   1      CUVANT INAINTE 2      CE SE INTAMPLA CU ACHIZITIILE PUBLICE? 3      SE MAI POT FACE FORMALITATI PRIVIND ACTIVITATEA COMPANIILOR? 4      CE SE INTAMPLA IN RAPORTURILE DE …

Citește articolul